27/04/2013 Articol publicat In Politeia World (politeia.org.ro)

Emigraţia – bejenia românilor

Ultimul recensamant al populatiei Romaniei (2011) ne-a aratat posibilitatea unei catastrofe demografice. Din cele 23 de milioane si jumatate de persoane existente in 1990, cand frontierele s-au deschis, recesamantul a mai gasit in 2011, efectiv, doar 19 milioane. Diferenta este de peste 4 milioane de persoane, respectiv cam 18%, ceea ce inseamna, statistic, ca din fiecare 5 romani care traiau in 1990 unul a disparut, fie in mod “natural”, ca urmare a sporului negativ al populatiei, fie, mai ales, ca urmare a emigratiei spre alte coclauri.

Conform OCEDE – International Migration Outlook 2011 (pp. 314 –315), in 2009 lucrau in afara granitei Romaniei (temporar sau permanent) 3 milioane de romani, o mica parte din ei insa cu forme de emigrare in tarile in care traiesc si lucreaza. Absolut nimeni nu poate spune cati vor ramane definitiv in afara Romaniei si cati se vor reintoarce. Un lucru este aproape sigur – copiii lor, nascuti in afara tarii de bastina a parintilor, probabil vor ramane in locurile unde s-au nascut, adoptand nationalitatea gazdelor. Potrivit studiului, 48% din romanii plecati provin din mediul rural si 52% din mediul urban. Cea mai mare parte a lor – 86,2% au studii medii, in timp ce numai 12,4% au studii superioare. O mare parte a romanilor cu studii superioare (44%) emigreaza in state din afara Uniunii Europene, cum ar fi Canada sau Statele Unite. Aproximativ unul din cinci dintre acestia emigreaza chiar daca au un loc de munca in Romania. Mai mult ca sigur ca cel putin o treime din acesti oameni pot fi clasificati ca electorat, care poate fi pozitionat in dreapta esichierului politic.

AgingRo-5

Ceea ce s-a intamplat in Romania poate fi asemuit numai cu rezultatul unui razboi devastator. Numai intr-un razboi o tara isi pierde 30% din resursele umane de buna calitate la varsta de creativitate maxima (25-45). Socoteala este simpla – daca Romania are 9 milioane de oameni activi si mai mult de doua milioane si jumatate (probabil trei) isi gasesc soarta in afara granitelor tarii, cam asta este rezultatul. Romania a trecut un “razboi de tranzitie”, in care o mare parte a populatiei ei active s-a salvat plecand in bejenie. Un argument extrem de greu de combatut. Faptul ca o mare parte din acesti oameni mai contribuie intr-un fel sau altul la economia nationala trimitand bani, de multe ori legati sufleteste si material de cei ramasi acasa, nu atenueaza cu nimic faptul ca ei isi percep viitorul in afara granitelor Romaniei. Hotararea acestor oameni a survenit de multe ori fortat, din lipsa unor alternative viabile si a unei sperante intr-un viitor mai bun. Pentru a intelege proportiile adevarate ale hemoragiei umane de care sufera Romania in zilele noastre va amintesc ca pierderile umane ale Romaniei in cel de al II-lea Razboi Mondial au fost de 4,2% din populatia tarii, care au insemnat cam 25% – 28% din populatia activa a Romaniei in granitele dinaintea razboiului (19,934,000).

Romanii plecati in strainatate au strans in ultimii zece ani economii in valoare de 100 de miliarde de euro, pe care le tin in bancile straine sau sub forma de cash. Conform datelor BNR, in 2010, romanii plecati la munca in alte state au trimis in tara 3,8 miliarde de euro, insa, incepand cu 2000, au existat si ani cand nivelul s-a ridicat la 7 – 8 miliarde de euro. Fiecare roman din strainate trimite bani acasa de 2 – 4 ori pe an si spera sa se intoarca in tara intr-o perioada medie de 5,4 ani. S-a mai precizat ca aproximativ 70 la suta din ei lucreaza in sectorul formal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, iar 80% din ei au dreptul sa lucreze legal in tara in care au emigrat.

Cati vor reveni si cati vor ramane in tarile adoptive, numai Dumnezeu stie!

Advertisements