28 Mai 2013 publicat in Politeia World pe platforma politeia.org.ro

Am sa incerc in aceasta noua serie de articole sa sustin o idee pe care am vehiculat-o acum catva timp, in cateva materiale postate pe blogurile mele si in altele cu care colaborez.  Concluziile le pun la dispozitia cititorilor, in speranta ca vom intelege impreuna timpurile in care traim. Acest demers este unul cu caracter istoric si social mai mult decat este unul economic. Obiectivul trasat este in primul rand de ordin didactic, in care nici macar nu am intentia de a produce judecati valorice.

Nimic nu este binele absolut si nimic nu este raul ultimativ. Simplu, este un demers istoric, care trebuie sa aduca cititorul in situatia de a gandi lucid despre faptele care se petrec si depre competentele celor care ne conduc spre un viitor mai bun sau poate acesti pastori ai comunitatii si-au pierdut drumul.  Viziunea este universalista (directie etică care promovează ideea unei morale unice, general-umane, în cadrul societătii) si legatura cu “mioriticii”  nici macar nu poate fi facuta. Ei sunt depasiti de mult!

Adam SmithPornirea, sau daca doriti maternitatea doctrinara a  capitalismului, este lucrarea seminala al ilustrului maestru Adam Smith (1723 – 1790). Primul manifest doctrinar al capitalismului este fara indoiala “Avuţia naţiunilor: cercetare asupra naturii şi cauzele ei“. Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplină academică modernă şi a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerţul liber şi capitalism. A introdus în economie conceptul de mâna invizibilă. “Avuţia naţiunilor” a fost una din primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a industriei şi comerţului în Europa. Aceasta lucrare este din punctul meu de vedere “Manifestul Capitalist”.  Deci punctul de plecare va fi pentru mine intotdeauna 1776, an in care aceasta lucrare a fost publicata.

Evenimentul principal al implementarii ideilor lui Adam Smith a fost fara indoiala “Revolutia Industriala” – a doua etapa in evolutie. Daca ar trebui sa o definesc, as numi-o mult mai potrivit drept “Evolutia Industriala.” Desi au James Wattfost multi revolutionari / evolutionisti inaintea lui, pentru mine liderul suprem al acestei “revolutii” va fi intodeauna James Watt (1736 – 1819), matematician, inventator şi inginer scoţian. Watt a adus importante îmbunătăţiri funcţionării maşinii cu abur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată, respectiv re-proiectarea şi adaptarea regulatorului centrifugal la maşinile sale cu abur. James Watt este, de asemenea, şi inventatorul şi deţinătorul de patent al locomotivei cu abur. A introdus unitatea de măsură denumită cal-putere pentru a putea compara puterile diferitelor maşini cu abur ale timpului şi care era, atunci, echivalentul ridicării a 550 livre într-o secundă sau echivalentul a 745,7 watt – unitatea de măsură a puterii din Sistemul Internaţional. De numele său este legată, de asemenea, denumirea watt-ului ca unitate de măsură a puterii electrice.

Capitalism-1Revoluţia industrială a perfectat procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu cea mecanizata. În acest proces, muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii. Apariţia revoluţiei industriale a avut ca efect creşterea producţiei, dezvoltarea oraşelor şi a ştiinţei. Primul stat în care a avut loc revoluţia industrială a fost Anglia. Primul domeniu in care a fost utilizata masina cu abur a fost industria textila. Continuarea acestei perioade a avut loc la sfarsitul sec. al XIX-lea, datorita descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale ca industria electrotehnica, chimica, a automobilelor.

Capitalism-1-2treia etapa in dezvoltarea capitalismului a fost, fara indoiala, abolirea “Legii Productiei Agricole (British Corn Laws)”, o lege profund protectionista, care de fapt denatura criteriile de baza ale comertului liber. Abolirea acestei legi a finalizat perioada mercantilista (conceptul că puterea unei naţiuni poate fi mărită dacă exporturile sunt superioare importurilor) si a inceput sa se transforme intr-o “economie de piaţa”,  in care  “piaţa” nu înseamna un loc, ci “un proces, modul în care, prin vanzare şi cumpărare, prin producţie şi consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societăţii (Ludwig von Mises)”

Marxpatra etapa este consemnata prin aparitia unor doctrine antagoniste la cele capitaliste. Aparitia diviziunii conceptuale intre capitalism si socialism apare in 1867 cu publicarea lucrarii esentiale –  Das Kapital (Capitalul) -, scrisa de filozoful german Karl Marx şi editata parţial de Friedrich Engels. Lucrarea este o analiză critică a capitalismului, a aplicării sale în practică şi este fundamentul ideologic al marxismului. De la moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică şi tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite şi contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democraţiei – (care afirmau că tranziţia la socialism putea apărea într-o societate democratică) – şi comunişti – (care afirmau că tranziţia la socialism poate fi făcută numai prin revoluţie). Social-democraţia a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German şi a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste.

Sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea ne poarta spre o alta filozofie, contrara capitalismului, reprezentat de “Socialismul Fabian” – a cincea etapa. Socialism, care daca ar fi fost fezabil si eu nu as fi atat de conservator, l-as adopta si eu cu toata inima. Conceptia fabianica s-a nascut  la Capitalism-1-3periferia Imperiului Britanic, in Australia. Primele notiuni ale acestei splendide si utopice filozofii au fost formulate de o femeie, al carui nume ar fi trebuit sa fie de neuitat (dar a fost uitat!) – Martha Web (1858- 1943). Sotul doamnei Web a fost nu altul decat viitorul Baron Passfield, titlul pe care dna Webb l-a refuzat o viata intreaga. Socialismul Fabian a stat la baza formarii Partidului Laburist Britanic (1900) si dupa umila mea parere a stat si la baza  “New Labor”, formulat si condus de Tony Blair si “ucis” de Gordon Brown. Aceasta doctrina imbina principiile Marxiste cu principiile Bismarckiene germane (Otto von Bismarck), intr-un format liberal de sorginte britanica (principille liberale ale lui Gladston). Utopia a constat in faptul ca cineva extrem de bogat s-ar lipsi de privilegii benevol, pentru ca altcineva este foarte sarac. Dintre sustinatorii clasici ai fabianismului ii putem cita pe stimabili George Bernard Shaw, H.G. Wells si Virginia Woolf. Printre politicienii moderni care au imbratisat intr-o perioada sau alta aceasta doctrina se numara: Jawaharlal Nehru (primul Premier al Indiei independente), Muhammad Ali Jinnah (primul Premier al Pakistanului  independent) si Lee Kuan Yew (primul Premier al Singapore).

Dupa ceea ce vad si citesc, stimabilii Bill Gates (Microsoft) si multi miliardarul Warren Buffett  chiar au actionat fabianic.

Advertisements